pe masura ce urci cu liftul pana la ultimul etaj, aerul se incalzeste si se rarefiaza, sau cel putin asta e impresia cu care raman dupa ce petrec cateva minute luuuuungi intr-o masinarie veche si scartainda, de tavanul careia atarna un bec cam anemic.
e intotdeauna aiurea sa te inghesui in lift cu alti oameni pentru ca devii extrem de constient de spatiul tau personal, incalcat brutal de prezenta celuilalt, care probabil se simte la fel, prin urmare va uitati la ghete, in tavan sau masurati peretii doar ca sa evitati sa va incrucisati privirile. pe de alta parte, e chiar caraghios sa desoperi privind in jos cate un catel amarat pe care nici nu l-ai observat intrand in lift, atarnand de ditamai lesa care ar putea struni si un pitbull.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu