ma plimbam de-a lungul bulevardului ascultand jamiroquai in casti si simteam cum s-a terminat cu sila de luni, cu dormitul in picioare si cu dispozitia care ma face scarboasa cu toata lumea, obligandu-ma sa merg uitandu-ma fix in varful pantofilor, ca sa nu agresez vreun trecator cu priviri de cutitar.
in lunea asta, lumea din jur s-a extins in sfarsit peste granitele pantofilor, si am vazut oameni pe langa statiile de autobuz si casele care imi plac atat de mult de-a lungul bulevardului si pisica aia care doarme in vitrina unui magazin de haine.
playlistul cu piese de jamiroquai este absolut genial. in ritmul sustinut al pasilor, simt cum mutra mi se destinde scartaind intr-un zambet larg si atat de cool incat l-as face si pe huey morgan sa planga de ciuda.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
mwahaha, io de cand umblu cu castile in urechi o iau pe jos de la Unirii, ca altfel imi vine sa starnesc un macel in pasajul de corespondenta. the voices make me do it.
uff, da' cand o sa iti zica tie vocile sa mai faci prajitura cu ciocolata, de exemplu? :)
chiaaar! cum ar fi ca urmatorul album Metallica sa se cheme "Phenobarbiedoll's deadly delicious chocolate brownies"?
VOTAT!
Trimiteți un comentariu