printre personajele legendare ale familiei mele se numara un strabunic zis si "mosu' americanu' ". omul a plecat in tinerete dintr-un sat cu sure de lemne si case humuite in america, sa construiasca zgarie-nori. dupa ceva vreme s-a intors sa-si intemeieze familie si banii pe care-i stransese i-a depus la o banca-simbol a austro-ungariei, in moneda imperiului.
la desfiintarea imperiului, banca a intrat in faliment si banii stransi de strabunic pe schele in aer s-au dus pe apa sambetei...
se spune ca batranul s-a schimbat atunci radical, devenind posac si ursuz, inchis in lumea lui, mai mereu cu cana de rachiu alaturi.

in familie, povestile despre mosu' americanu' se spun cu respect, dar si cu un fel de teama superstitioasa, ca si cum "nesansa" lui ne-ar insoti de-a lungul vietii si noi am fi mai predispusi la ghinion decat altii.

zilele astea aud mai mereu oameni discutand despre criza americana si despre impactul ei asupra pietelor financiare din lume. eu ma gandesc din ce in ce mai des la mosu' americanu'. mi-l imaginez petrecand juma' de zi la zeci de metri in aer, atarnat in gol de-a lungul unor bulevarde largi, tanar si fara nici o grija in lume.

pot sa inteleg de ce nu si-o fi dorit visul american, sa ramana si sa-si intemeieze familie acolo, dar nu pricep de ce l-ar darama la batranete vestea ca nu mai are niste hartii in banca pe care oricum nu le folosea la nimic..
eu cred ca omul a fost de fapt neinteles si ca s-a acrit la batranete din cu totul alte motive. sa vezi lumea, sa inveti sa vorbesti alte limbi, sa traversezi oceanul si sa lucrezi deasupra norilor si mai apoi sa te intorci in valea plangerii, ca sa asisti la razboaie si caderi de imperii intr-o comunitate invechita care nu are cum sa te inteleaga imi pare o insiruire de actiuni extrem de curajoase. o mai gasesc si incompatibila cu genul de mentalitate obtuza care sa te faca sa te izolezi de lume fin'ca ti-ai pierdut niste investitii de care nu depinzi ca sa poti trai.

poate ca azi asistam la inchiderea cercului deschis in secolul trecut, pe vremea cand traversa mosu' oceanul catre o tara in plina ascensiune. toate sunt cu susu-n jos, dar pana la urma lumea nu a fost niciodata perfecta.
ma intreb ce ar avea de zis mosu' despre criza americana...