...but I want to push the button!

praga nu duce lipsa de turisti - sunt atat de multi si atat de colorati incat ajunsesem la un moment dat sa ma intreb unde naiba s-a ascuns populatia autohtona in marea de rusi, italieni, japonezi, spanioli, etc.etc.etc.

daca la prima vedere masa de turisti e compacta, o privire mai atenta iti va spune mai multe despre nationalitatea indivizilor inainte ca ei sa caste gura. de exemplu - vezi o tanti platinata, imbracata in blanuri cu buline si super tencuita cu farduri: sansele ca ea sa fie rusoaica sunt cam de 80%. vezi un tip mititel si negricios cu fularul legat sui in jurul gatului, ochelari de soare sf si sprancene pensate - nu vorbi de macaroane in preajma lui. ei, si cum ma plimbam eu prin piata centrala, intrebandu-ma oare cat de usor poti depista un roman in multime, simt dintr-o data o nevoie urgenta (si deloc metafizica) si caut din priviri cea mai apropiata toaleta.

vad de la distanta cutia ovala care ar putea incorpora cu usurinta ca spatiu vreo 4 bude ecologice de la noi, bag o moneda, invart o maneta si usa de metal se deschide ca in star trek. intru intr-o incapere care concura cu succes o garsoniera confort 3 si ma gandesc cat de fericiti tre' sa fie boschetarii din praga daca pot dormi in asa ceva cu numai 5 coroane.

camera respectiva avea colturile rotunjite, covor de cauciuc, o oglinda mare, chiuveta, wc si cuier. lux, frate. ma uit in sus, sa vad daca se vede ceva prin cerul ferestreeei, prin cerul ovaaaaaal, da' nu era nici o sticla - asadar nici un nor curgator, doar neoane. usa din spatele meu se inchide artistic facand "fasssss", eu ma uit in continuare pe pereti fin'ca maretia camerei imi inhibase puternic vezica. vad eu un semn cum ca o persoana poate ramane in camera maxim 20 de minute. incerc sa alung repede imaginea mentala cu usa deschizandu-se larg in fata unui sir de turisti si cu mine inca tronand in mijlocul incaperii. imi inchei socotelile, ma uit in jur si realizez cu groaza ca nu stiu cum naiba se trage apa. ma uit pe perete in sus, pe langa closet, dau cu mana dupa senzori - nimic desenat, nimic scris, nimic-nimic! ma uit spre usa, unde erau insirate vreo 4 butoane si vad butonul salvator "press here for instructions". il apas cu incredere si o voce extrem de virila imi spune intr-o ceha perfecta sa... ceva.
ma invart ca leul in cusca, imi amintesc de gandurile mele de adineauri - cum depistezi un roman in multime? - injur apasat in gand si ma pregatesc sa ies val-vartej, fara sa ma uit in urma ca sa nu vad priviri mustratoare cum ca animalul nesimtit si frunze de brusturi si asa si pe dincolo (va rog sa ma credeti ca am vrut din toata inima sa trag apa).

ca intr-un sketch prost, ze wize grampa ma astepta in afara cabinei cand a auzit vocea virila si hotarata de care va spuneam, asa ca s-a hotarat sa inconjoare constructia ca sa vada daca n-o mai fi fiind si vreo iesire prin spate. a ajuns inapoi la usa exact pe cand ieseam eu, care i-am suierat printre dinti sa ne caram urgent, mai ales ca intre timp se facuse ditamai coada de asteptare.

ca si concluzie, vreau sa cred ca respectivele closete sunt spalate automat imediat ce ai inchis usa. in caz contrar, am contribuit la imaginea negativa a tarii noastre peste hotare.....